Aprilie e răstimpul celei mai spectaculoase dintre sărbătorile nipone: Hanami – Sărbătoarea privitului florilor de cireş. Extaz, admiraţie, contopire cu natura... Senzaţii şi sentimente puternice sunt provocate de norul parfumat de roz efemer al florilor de sakura spre care oamenii trag, în roiuri, precum albinele, să se bucure de "dulceaţa" lor.
În Japonia, luna aprilie se caracterizează prin înflorirea renumitului arbore de sakura, cireşul japonez. Florile sale, care nu durează, de la înflorirea primului boboc până la căderea ultimei flori, mai mult de câteva zile, au un loc aparte în sufletul japonezilor. Sakura înfloreşte pe la începutul lunii aprilie şi transformă natura mohorâtă într-un adevărat nor roz, de care nu numai ochii, ci şi inima se poate bucura.
O ISTORIE VECHE
Acest obicei al privitului florilor de cireş datează în Japonia încă din cele mai vechi timpuri. La început au fost admirate florile de prun, tradiţie "împrumutată" din China. Apoi, începând cu secolului al IX-lea, florile de prun au fost înlocuite de sakura. Se credea că în interiorul acestor copaci sălăşluiesc zei care aduc primăvara, aşa că aceştia trebuiau cinstiţi cu mâncare şi sake. Dacă la început se sărbătorea doar de aristocraţie, treptat obiceiul a început să fie preluat şi de cei din clasa războinicilor, samuraii, iar mai apoi de întreaga populaţie a Japoniei.
Chiar şi astăzi, timp de trei săptămâni, Japonia e atinsă de "febra sakura", o dată cu înflorirea primului cireş şi până în momentul în care şi cel din urmă pom şi-a scuturat florile. Oamenii se strâng la baza copacilor şi organizează adevărate petreceri în cinstea florilor ce marchează venirea primăverii.
Pentru japonezi, unul dintre cele mai importante concepte estetice este cel al efemerităţii vieţii. Iar sakura tocmai asta reprezintă: frumuseţe efemeră şi reluare a cic
