Creştinii îl sărbătoresc, astăzi, pe Sfântul Ilie. Proorocul Ilie este considerat de creştini unul dintre cei mai mari sfinţi. Datorită vieţii sale sfinte şi aspre petrecute în pustia Iordanului, precum şi a râvnei sale pentru Dumnezeu, monahii creştini recunosc în el un părinte al lor, comparabil cu Sfântul Ioan Botezătorul.

Prin intermediul figurii profetului Ilie, Biserica ne invită să ducem ,,lupta inimii” care, cu ajutorul Duhului Sfânt şi prin post, rugăciune şi priveghere, eliberează omul de patimi.

În Rusia şi la noi în ţară, imaginea profetului Ilie este legată de fenomenele meteorologice. Atunci când plouă sau tună, în popor se crede că Ilie se plimbă pe cer în carul lui de foc şi că deţine puterea de a opri sau a face să se reverse ploaia. Această percepţie se întemeiază pe minunea prin care a întors poporul evreu la credinţa în adevăratul Dumnezeu, a mai spus părintele Teleanu.

Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând cu anul 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor. Acest fapt se datorează felului în care s-a săvârşit din viaţă, fiind purtat în văzduh pe un car de foc.

Ziua de 20 iulie, de cinstire a Sfântului Mare Proroc Ilie Tesviteanul, este numită şi Sântilie. În calendarul popular, ea marchează miezul verii pastorale, când ciobanii separă oile, iar pe munţi se organizează vestitele Nedei şi Sântilii.

Datini şi obiceiuri

În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă.

Dacă, în noaptea dinspre Sânt-Ilie, visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu flacăi tineri şi frumoşi iar daca visau cânepa uscata se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni. În dimineaţa acestei zile se culegeau plante de leac, în special bu