Doar două redute au rezistat în fața tăvălugului USL: cancelariile celor mai importanți parteneri ai României și majoritatea presei internaționale relevante. În rest, toate au picat sub presiunea majorității parlamentare: de la Avocatul Poporului, președinții celor două camere ale parlamentului, Curtea Constituțională, căreia i-au fost retezate atribuțiile, și, la sfârșit, însuși președintele Băsescu a fost suspedat printr-un blitzkrieg, care i-ar umple de invidie până și pe generalii lui Hitler.

Până să scoată românii capul din gea­man­ta­ne­le de vacanță și să se dezmeticească în privința intențiilor USL, cancelariile occi­den­ta­le au și început să reacționeze critic la de­ra­pajele puterii de la București.

Bruxellesul a dat tonul, când comisarul pentru Justiție și-a manifestat îngrijorarea față de „atacurile recente la in­de­pendența Curții Cons­titu­țio­nale a României“. Reacțiile din partea UE au culminat în ziua în care a fost destituit pre­ședintele Băsescu cu o declarație a Comisiei Euro­pe­ne, în termeni folosiți de regulă pentru state cu deficit democratic pronunțat, nu pentru țări membre: „Statul de drept, controlul de­mo­cratic și independența sistemului judiciar sunt pietre de temelie ale democrației euro­pene și indispensabile pentru încrederea re­ciprocă în interiorul UE. Politica guver­na­men­tală și acțiunea politică trebuie să respecte aceste principii și valori“. Aflat într-o vizită în Malta, președintele Consiliului European, Her­mann van Rompuy, a ținut să-și facă publică în­grijorarea „față de evoluțiile recente din Ro­mânia în legătură cu domnia legii și in­de­pen­dența justiției“. Cei nefamiliarizați cu sub­ti­li­tățile limbajului diplomatic ar trebui să știe că un comunicat al Comisiei Europene redactat în acești termeni, ca și restul pozițiilor critice exprimate pu­blic, echivalează cu o pereche de palme aplicată guvernulu