să doneze spermă ca să-şi salveze uzina din faliment. Acum, hazul de necaz poate deveni business plan. În unele ţări, băncile de spermă au dat faliment din lipsa deponenţilor. Poluarea şi să doneze spermă ca să-şi salveze uzina din faliment. Acum, hazul de necaz poate deveni business plan. În unele ţări, băncile de spermă au dat faliment din lipsa deponenţilor. Poluarea şi hrana artificială au înmuiat vigoarea spermatozoizilor occidentali, simţindu-se nevoia de mână de lucru din afară. Uzinele ADN din România încă produc marfă de calitate: spre deosebire de ARO, aprinderea se face la sfert de cheie, iar băncile sunt mereu pline de lichidităţi. De ce nu ne-am impune pe piaţă? În fond, lucrurile sunt cât se poate de serioase. Cuplurile infertile trec prin adevărate drame, iar actul medical prin care pot fi ajutate să aibă o sarcină e la fel de important ca o operaţie cu risc vital. Dacă aceste intervenţii s-ar realiza în ţară, ar fi un bun început pentru "exportul" de servicii medicale. Nu ca până acum, când se exportau direct copii sau embrioni congelaţi care sunt, din punct de vedere moral, fiinţe umane fără CNP. şi simplul export de spermă ar fi o prostie, similară cu vânzarea de cherestea în loc de mobilă, la care ne-am priceput atât de bine. Desigur, nu se vor face averi din fertilizarea in vitro. Câteva sute de tratamente pe an, că doar n-o să atragem toată clientela continentului, înseamnă doar câteva milioane de euro, dar ar fi o bună reclamă pentru medicii şi medicina românească, deschizând calea unor noi şi noi clienţi. Luptele care se duc azi în sistemul sanitar au drept miză bugetul de mizerie stors de la necăjitul contribuabil român. Bani adevăraţi se găsesc în vestul continentului, iar un bun manager, de stat sau privat, s-ar strădui să înhaţe cât mai mult din acele fonduri.În Ungaria, sate întregi de la graniţa cu Austria au fost cumpărate de stomatolog