TRADIŢIE. Azi e prima zi din cele 48 în care creştinii se vor abţine de la alimentele „de dulce”. Până pe 3 aprilie, mâncarea de post trebuie combinată cu fapte bune şi rugăciune. Sursa: ARHIVA EVZ

Carnea, peştele, brânzeturile şi alcoolul vor fi înlocuite, în perioada următoare, cu legume, soia, fructe şi apă, pentru creştinii care şi-au propus să ţină Postul Paştelui. Timp de şapte săptămâni – mai exact, de astăzi şi până pe 3 aprilie – credincioşii se vor lipsi de toate bunătăţile lumeşti în aşteptarea Sfintelor Sărbători de Paşte. Cel mai lung şi mai restrictiv post din calendarul creştin-ortodox a început cu o perioadă premergătoare, „săptămâna albă” (în care a fost permis consumul de lactate, peşte şi ouă), care s-a încheiat ieri.

Până în ajunul Paştelui (care se sărbătoreşte pe 4 aprilie), creştinii care postesc nu trebuie să se rezume doar la regimul alimentar, ci să încerce să fie mai buni, mai înţelegători, să se roage mai mult. Altfel spus, să se pregătească sufleteşte pentru Învierea Domnului.

„Postul nu înseamnă doar abţinere de la mân care, ci şi fapte bune, milostenie şi împăcarea cu cei cu care suntem certaţi. Fără fapte bune, postul rămâne o dietă sau un regim alimentar, or, Biserica nu l-a rânduit în acest sens”, a explicat părintele Constantin Stoica, pur tător de cuvânt al Patriarhiei Române.

După cum arată Evanghelia, cel care posteşte nu trebuie să fie trist, ci să aibă o stare de bucurie: „Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii...”. Mai mult, spune părintele Stoica, nu trebuie să postim ca să ne mândrim cu asta, să fim lăudaţi sau compătimiţi şi admiraţi în acelaşi timp. „Trebuie să postim cu smerenie şi bucurie tainică, fără publicitate şi slavă deşartă”, a explicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Potrivit regulilor bisericeşti, există câteva zile de ajunare – în care se