Părintele de astăzi care munceşte 14 ore pe zi ca să dea 400 de euro şpagă pentru trecerea examenului de către copilul puturos va fi pensionarul abandonat de mâine, bătrânul nejutorat, fără pensie şi fără sprijin de la acelaşi copil care a învăţat la şcoală şi acasă că soluţia fericirii este să furi şi să-i îngraşi pe cei care fură. În urmă cu două săptămâni scriam pe acest blog un articol intitulat Corupţia = Sărăcie. Prea săraci pentru a fi cinstiţi sau săraci pentru că nu suntem cinstiţi?în care spuneam că sărăcia este o sursă a corupţiei, dar mai ales corupţia este o sursă a sărăciei. Iată că realitatea ne ajunge din urmă, iar zilele acestea asistăm la unul dintre cele mai grave scandaluri cu privire la actele de corupţie din învăţământul românesc. Subiectul este întors pe toate feţele, nelipsind nici exerciţiile de manipulare menite să arunce totul în derizoriu pentru protejarea făptuitorilor. Tocmai de aceea, mi se pare important să clarificăm câteva dintre falsele dileme introduse de cohorta supărată pe faptul că instituţiile statului îşi fac datoria, curăţind societatea de otravă. Iată câteva dintre ele. 1.Ce este aşa de grav. Alţii fură zeci de milioane de euro, iar pentru câteva mii daţi la Bolintineanu se face atâta scandal. Pentru lămurirea tuturor, corupţia la cel mai important examen naţional este foarte gravă deoarece afectează major infrastructura de dezvoltare a ţării. Cea mai importantă resursă a unei naţiuni este cea umană. Atunci când generaţia tânără este încurajată să fure examenele vieţii, rezultă o populaţie tânără nepregătită care, în loc să contribuie la bunăstarea personală şi a naţiunii, rămâne o povară pe umerii părinţilor. O generaţie nepregătită, educată în spiritul corupţiei nu va găsi locuri de muncă pentru că nu se va pricepe la nimic, va fi prost plătită, iar peste 20 de ani va deveni stâlpul ros de terminte al unei societăţi scălda