Capitala se pregăteşte pentru una dintre cele mai mari sărbători culinare: cea de-a doua ediţie a Bucharest Food Festival. După succesul din luna octombrie, ediţia a doua, care se desfăşoară în perioada 21-24 mai, vă aşteaptă cu noi surprize.

Peste 70 de producători autohtoni cu produse tradiţionale, demonstraţii ale maeştrilor bucătari, recorduri culinare cum ar fi cea mai mare fasole cu ciolan afumat sau cel mai mare borş de peşte, după o reţetă tradiţională, sunt doar câteva dintre atracţiile festivalului.

Dacă la ediţia precedentă, Jurnalul de bucătărie v-a convins de autenticitatea bucatelor româneşti prin workshopul "Există sau nu bucătărie tradiţională românească", anul acesta, Jurnalul de bucătărie va organiza o serie de workshopuri sub titlul "550 de ani de gastronomie pe malurile Dâmboviţei - de la bulzul lui Bucur la burgerul lui Bill".

Aşa că nu rataţi demonstaţiile culinare din patru epoci diferite din istoria gastronomică a Bucureştiului, pe care vi le oferă bucătari de la restaurante cu tradiţie.

CUHNIA ÎNCEPUTURILOR

Şi cum ne plac legendele şi credem în ele, îl desemnăm pe ciobanul Bucur, care şi-a aşezat stâna pe lângă luncile Dâmboviţei acum sute de ani, drept primul bucătar al Bucureştiului. Iar primul preparat a fost cu siguranţă balmoşul, făcut la începuturi din făină de mei.

Abia în secolul al XVIII-lea, meiul a fost substituit cu porumb. Din balmoş a derivat bulzul, atât de apreciat şi astăzi.

Brânzeturi

Balmoşul adevărat se face doar cu ce luăm de la oaie: lapte, brânză telemea, caş, urdă, unt, smântână. În zona valahă avem telemeaua, (un fel de brânză feta, din care se extrage untul prin batere), caşul, care se obţine prin închegare, fără zer, iar la rândul lui se colectează dând urda. Caşul este ceea ce englezii numesc brânza verde, un sortiment uşor şi