Pornografia a ajuns printre interesele lumii online încă din 1980, pe vremea aceea sub forma unor coduri ASCII. Apariţia „World Wide Web“ în 1990 a dat semnalul creării site-urilor pentru adulţi. Statisticile sunt impresionante astăzi.

Ieşi afară şi priveşte în jurul tău. Trei sferturi dintre bărbaţii pe care-i vezi s-au uitat în ultima lună la un film porno pe internet. Clipeşte. 28.000 de persoane au deschis deja un film sau o imagine deocheată. Eşti la muncă? Priveşte-ţi colegii. 20% s-au uitat la material pornografic la locul de muncă. Eşti speriat sau scârbit? Pornografia online e printre noi, la doar un clic distanţă. În fiecare secundă, bărbaţii din lumea întreagă se satisfac după ce privesc „atracţiile" de pe internet. Este boală sau normalitate? Este un subiect tabu. Şi totuşi, toată lumea vorbeşte şi este interesată de sex. O demonstrează cele 25 de procente din căutările de pe internet care se referă strict la conţinut xxx.

Pornografia nu a apărut odată cu internetul. Când primele excavări în oraşul roman Pompei au fost făcute, în 1860, oamenii de ştiinţă ai timpului au descoperit imagini pline de sexualitate. Apariţia peliculelor în 1895 a adus şi imortalizarea pe film a imaginilor sexuale, deşi acestea erau ilegale. Abia în 1969 Danemarca a fost prima ţară care a legalizat producţiile pornografice de orice fel, iar în 1980 primele variante digitale au şi apărut.

Iniţial era vorba de artă „ASCII", adică realizată din coduri de programare care formau fotografii cu tentă sexuală. După anul 2000 site-urile de tipul YouTube, dar care conţineau filme deocheate, au început să se dezvolte, devenind o afacere de succes. De atunci diverse probleme au fost ridicate: Biserica şi moraliştii au condamnat depravarea, mişcarea feministă a condamnat producţiile ca o „obiectizare" a sexului frumos, iar oamenii legii se luptă în zadar cu popularizare