Jan Gehl, arhitectul danez care a influenţat cel mai mult schimbările urbane ale ultimei decade, critică investiţiile primăriilor în pasaje rutiere şi parcări. Specialistul în planificare urbană a venit ieri la Bucureşti pentru lansarea cărţii sale, „Viaţa între clădiri”, tipărită cu sprijinul Ordinul Arhitecţilor din România.
Citește și: Cum văd Bucureștiul doi tineri arhitecți români care au remodelat Parisul
Bucureştiul nu face parte din portofoliul Gehl Architects, unde sunt bifate metropole precum New York, Londra sau Melbourne. Capitala noastră a fost văzută însă, pentru câteva ore, de şeful acestui birou de arhitectură, celebrul Jan Gehl (75 de ani). Suficient ca să ajungă la concluzii de genul “Bucureştiul este ca Bogota din Columbia, înainte de a fi redat locuitorilor săi”.
De asemenea, vestea că zilele acestea vom inaugura Pasajul Basarab, cel mai lat pod din interiorul unui oraş din Europa, l-a amuzat pe Gehl. În cadrul prezentării sale de aseară, el a explicat de ce primarii trebuie să ţină cont de oameni şi nu de maşini, adică să gândească proiecte legate de spaţiul pietonal şi nu de cel pentru automobile.
Bucureştiul, contra valului
“Să fie clar pentru oricine: mai multe străzi, mai mult trafic! Mai multe parking-uri, mai atractivă e invitaţia la trafic! Aţi făcut un nou pod în oraş? Felicitări, veţi avea cel mai mult trafic!”, a spus arhitectul din Danemarca.
Acest contrast între ceea ce este bine pentru locuitorii unui oraş şi ceea ce cred primarii că trebuie făcut l-a determinat pe Jan Gehl să devină unul dintre pionierii planificării urbane de calitate din lume. “Nimănui nu-i mai păsa de nevoia oamenilor de a merge pe jos, de a sta cu plăcere pe o bancă sau de a observa şi admira oraşul! Nici măcar arhitecţilor! Toţi erau interesaţi de clădiri cât mai înalte, de străzi cât mai late”, a