Ne este greu să ne desfăşurăm activitatea atunci când suntem răciţi şi apelăm deseori la oferta variată de tratamente. Dar specialiştii spun că, uneori, efectele adverse anulează beneficiile acestor medicamente.
1 Medicamentele antiinflamatoare
Aspirina, paracetamolul, algocalminul şi ibuprofenul sunt cele mai utilizate tratamente antirăceală. Totuşi, dintre toate acestea, aspirina şi ibuprofenul sunt cele care acţionează asupra unei mari părţi din simptomele neplăcute ale virozelor. Mai exact, atât aspirina, cât şi ibuprofenul au efect antiinflamator, antipiretic, adică scad febra, şi analgezic. Însă reacţiile adverse ale administrării aspirinei includ senzaţia de arsură gastrică, de greaţă şi creşterea riscului de ulceraţii gastrice.
În cazul ibuprofenului, efectele secundare comune sunt constipaţia, senzaţia de ameţeală, indigestia, insomnia, stările de oboseală persistente şi durerile stomacale. Paracetamolul nu are efect antiinflamator şi, în plus, printre efectele adverse ale folosirii sale după ureche se numără insuficienţa hepatică. Nici algocalminul, care este un analgezic puternic, folosit frecvent mai ales pentru atenuarea durerilor de cap specifice răcelii, nu trebuie folosit timp îndelungat. Acesta favorizează agranulocitoza, o tulburare sangvină gravă, caracterizată prin scăderea nivelului de granulocite (globule albe) din sânge.
2 Sprayurile nazale
Majoritatea sprayurilor pentru desfundarea nasului conţin efedrină sau pseudoefedrină, clorhidrat de xilometazolină ori oxymetazolină. Folosirea acestor sprayuri, chiar şi pe termen scurt, creşte rata bătăilor inimii, duce la o stare de agitaţie, de anxietate şi poate cauza chiar insomnie şi tremor. Atât efedrina, cât şi oxymetazolina pot creşte tensiunea arterială. În plus, dacă sunt folosite mai mult de trei zile, aceste tratamente creează dependenţă. Însă nu este vorba d
