Valeriu Stancu Despre scriitorul iesean Valeriu Stancu multi dintre cei care mai au minime adiacente cu mediul cultural au cel putin cateva referinte. In viata cotidiana este cunoscut ca redactor-sef al revistei de cultura "Cronica", pentru care a facut, de-a lungul ultimilor ani, suficiente eforturi si sacrificii pentru a-i perpetua aparitiile lunare. Pe de alta parte, Valeriu Stancu este cunoscut ca poet si eseist, pentru ca a debutat acum 20 de ani, la editura "Cartea Romaneasca" si a continuat, de-a lungul timpului, cu alte si alte volume. In ultima vreme, Valeriu Stancu a dat tiparului si scrierile sale de proza, in 1999 publicand, la Chisinau, cartea "11 fante, zi-i despre dialogul edenic". Si nici nu s-au scurs bine primele zile ale lui 2001, ca am si avut ocazia de a intra in posesia unei alte carti de proza, aparuta la Editura "Cronica", cu sprijinul Ministerului Culturii.
Este vorba despre un roman solid, de peste 400 de pagini, intitulat, destul de provocator, "Pelerinul de cenusa". Un roman care are o istorie sinuoasa, dupa cum recunoaste autorul intr-un argument de inceput, care a fost scris la inceputul anilor '80, fiind inaintat tiparului in 1982. Au trecut aproape 20 de ani pana cand acest roman a aparut, dintr-un motiv simplu. "Pelerinul de cenusa" este un roman cu un puternic mesaj anticomunist, care nu a putut trece de cenzura din acele vremuri, cu toate incercarile de schimbare a textului ori a titlului; situatie cunoscuta, de altfel, pe atunci. Valeriu Stancu se confeseaza spunandu-ne ca a scris aceasta carte la indemnul lui Marin Preda si al lui Cezar Ivanescu, dar ca nu s-a bucurat de sustinerea acestora pana la capat, din motive obiective: Marin Preda a disparut dintre noi, iar Cezar Ivanescu era, cum se spune, "la index".
In aceste conditii, odiseea cartii a fost, nu atat sinuoasa, cat mai ales ratata. A venit,
