Marele actor afirmă, într-un interviu acordat RL, faptul că este dezamăgit de modul în care au evoluat lucrurile în România, după căderea comunismului

RL: Vreau să vă întreb ce vă amintiţi că s-a întâmplat în 21 Decembrie 1989? Cum a început ziua pentru dumneavoastră?

Dorel Vişan: Domnule, ce s-a întâmplat în ziua de 21 Decembrie, după părerea mea, este deja istorie şi am repetat de foarte multe ori. Ce s-a întâmplat la Cluj s-a întâmplat aproape peste tot. Deci, eu nu aş mai vrea să reiau toate poveştile acelea, că m-am săturat de revoluţionarii care tot povestesc poveşti cum a fost şi ce s-a întâmplat şi fără nici un rezultat. Eu aş comenta mai mult tema dacă ce s-a întâmplat atunci are vreun efect astăzi. Nu ştiu dacă nu ar fi mai important aşa...

"Istoria este glasul mormintelor"

RL: Vă rog...

Dorel Vişan: Adică, aşa se zice, că Istoria este glasul mormintelor. Şi noi am îngropat nişte oameni atuncea, aici, la Cluj. Şi unii au rămas cu necazuri mari, cu răni şi cu dureri, cu tot felul de necazuri, de vătămări. Şi mie mi se pare că ecoul acestora al oamenilor care au căzut pe un drum de încercare nu are valoarea pe care ar trebui să o aibă, după ceea ce se întâmplă astăzi în România şi după consideraţiile pe care le au revoluţionarii. Totdeauna, onoarea şi amintirea faţă de cei care s-au sacrificat au făcut ca generaţiile care au urmat să primească un imbold clar. Mie mi se pare că în ăştia 20 de ani am creat un om urât şi nu pe măsura – nu ştiu acum – a virtuţilor binefăcătoare pe care le-am crezut atuncea că le facem scară pentru ţara noastră.

RL: În afară de dezamăgire, de dezamăgirea care răzbate din glasul dumneavoastră, vă mai încearcă şi un alt sentiment în legătură cu evenimentele de atunci?

Dorel Vişan: Domnule, aproape că nu mă mai încearcă nici un fel de sentiment. Decât aşa, sentimentul istoriei