Victoria de simbata inregistrata de FCM Poli Iasi in fata nou-promovatei din Mangalia, Callatis, coroborata cu esecul Poianei Cimpina pe teren propriu a readus gruparea ieseana, pentru prima data de foarte multe etape, pe o pozitie in clasament care ar insemna asigurarea prezentei si la anul in divizia B. Dincolo de faptul ca adversarul a fost foarte modest (pozitia a sasea in clasament ocupata de Callatis confirma din plin faptul ca seria I a diviziei B a ajuns la un nivel infiorator de scazut), faptul ca Poli a inregistrat usoare plusuri de la joc la joc nu poate sa fie decit un semnal imbucurator. In partida cu Callatis, Moraru a confirmat inca o data, exact atunci cind trebuia, ca tricoul de titular al postului de portar este acontat, iar triunghiul defensiv central a mers iarasi bine desi Paraschiv nu a jucat la nivelul ultimelor sale evolutii. Aici Urdaru a fost exact, surpriza placuta venind de la jocul foarte bun a lui Barbu care, in afara golului "linistei", de 2-0, a avut sansa de a-l avea drept om de marcaj pe un Banica Oprea din care nu a mai ramas decit numele. In conditiile in care replica ofensiva a oaspetilor era destul de palida, dominarea acestora fiind destul de sterila, fundasii laterali Gavrilescu (care a avut citeva curse de exceptie) si Gheban au jucat foarte ofensiv, dind atit de necesarul ajutor unei linii mediene care a scirtiit din toate incheieturile. Ponearu nu reusea citeodata sa stea nici in picioare, Onut, dupa ce a fost atita timp rezerva, a fost apasat serios de numarul 10 de pe tricou iar Chiper a fost marcat de imensa ocazie ratata in startul partidei. Sansa realizarilor ofensive a iesenilor a fost legata si de hartuirea permanenta a apararii adverse de catre atacantii Onofras si Serban dar si de nesiguranta portarului oaspetilor dar si de jocul foarte riscant al elevilor lui Birbora care lasau doar doi oameni de marcaj la cele dou