În anul 325 d. Hr., în cadrul primului conciliu ecumenic de la Niceea, oamenii bisericii au stabilit ca ziua de Paşte să fie sărbătorită în prima duminică de după prima lună plină care apare după sau de echinocţiul de primăvară. Sursa: Mediafax
De exemplu, în acest an, prima lună plină de după echinocţiul de primăvară (20 martie în acest an, ora 19:32) a fost pe 30 martie (la ora 5:25), iar prima duminică de după luna plină este cea de astăzi (4 aprilie).
Pentru a se calcula data Paştelui, aproape toate bisericile ortodoxe folosesc calendarul iulian (numit şi calendarul neîndreptat), pentru ca toţi ortodocşii, indiferent că bisericile din care fac parte sunt pe stil vechi sau pe stil nou, să sărbătorească Paştele împreună, în aceeaşi zi. Scopul este acela de a sublinia unitatea credinţei ortodoxe şi de a celebra împreună cea mai importantă sărbătoare creştină.
Pentru calcularea datei Paştelui la ortodocşi se foloseşte un algoritm. Luna în care va pica Paştele se stabileşte după formula [(d + e + 114) / 31], iar ziua după formula ((d + e + 114) mod 31) + 1, unde d = (19 * c + 15) mod 30, e = (2 * a + 4 * b – d + 34) mod 7, a = A mod 4, b = A mod 7, c = A mod 19.
De exemplu, pentru anul acesta, A = 2010, iar a, b şi c, care sunt resturile împărţirii lui 2010 la 4, 7 şi 19, sunt 2, 1 şi 15. Calculând după formulele de mai sus, d = 0, iar e = 0.
Luna este partea întreagă a lui (d + e + 114) / 31, deci pentru 2010 este partea întreagă a lui 3,67, deci 3. Astfel, Paştele pică în luna a treia, deci în martie (în calendarul iulian). Iar ziua, potrivit formulei de mai sus, este 22.
Astfel, în calendarul iulian, cel folosit de bisericile ortodoxe pentru calcularea zilei de Paşte, în acest an sărbătoarea pică pe 22 martie. Noi sărbătorim însă Paştele pe 4 aprilie deoarece statul român foloseşte calendarul greg
