După ce suedeza Loreen a câştigat concursul Eurovision desfăşurat anul trecut în capitala statului Azerbaidjan, Baku, a devenit o apărătoare a drepturilor omului din fosta Uniune Sovietică (URSS). Cântăreaţa a pus pe jar ţara gazdă a concursului, după ce s-a întâlnit cu activiştii pentru drepturile omului şi le-a spus că drepturile erau încălcate „în fiecare zi“ în ţara bogată în petrol.

Două luni mai târziu, în timpul unei călătorii în Belarus, Loreen l-a criticat pe preşedintele Alexander Lukashenko pentru că îşi întemniţa adversarii politici. Ea a vizitat-o pe soţia activistului Ales Byalyatski aflat în închisoare, şi a mărturisit că ruptura familiei îi „rupe inima“.

Aşadar, în timp ce Suedia se pregăteşte să găzduiască cea de-a 58-a finală a Eurovision, care va avea loc pe 18 mai la Malmo, toată lumea se aştepta ca această naţiune liberală a Uniunii Europene să se folosească de concurs pentru a aduce cu delicateţe problema drepturilor omului pe ordinea de zi a programului. În schimb, Suedia se confruntă cu propria obligaţie privind respectarea drepturilor omului, ce implică gigantul de telefonie mobilă TeliaSonera, prinicipalul sponsor al evenimentului, informează „The Atlantic“.

Încălcarea intimităţii clienţilor

Compania de telecomunicaţii dominantă pe piaţa suedeză şi finlandeză a ţinut anul trecut prima pagină a ziarelor din întreaga lume, atunci când a fost acuzată că a plătit mită de sute de milioane de dolari către Gulnara Karimova, fiica preşedintelui din Uzbekistan, în schimbul accesului pe importanta piaţă de telefonie mobilă a acestei ţări central-asiatice.

Acesta nu este primul scandal în care este implicată firma. Înainte de acuzaţiile de dare de mită, TeliaSonera a fost cercetată pentru politica de a le acorda ţărilor cliente post-sovietice acces la apeluri private şi înregistrări pe internet, folosite cu scopul de a hăr