Pe cadavrul cinematografului Capitol, monument istoric, va Inflori o cladire de birouri si spatii comerciale Pe cadavrul cinematografului Capitol, monument istoric, va Inflori o cladire de birouri si spatii comerciale
Cladirea in care se afla astazi Cinematograful Capitol a fost construita la inceputul secolului al XX-lea de marele arhitect Nicolae Nenciulescu, proiectantul Palatului Regal, pentru artistul Nicolae Grigorescu, ca si cladire de locuit. In 1912, Grigorescu a schimbat functiunea cladirii si a transformat-o in cinematograf. La inaugurare, Victor Eftimiu a urat regizorilor si filmului romanesc, prin intermediul revistei Flacara, sa devina "oglinda neamului, cu visele si gandurile lui, fereastra de viitor a Romaniei spre lume". Intr-adevar, in urmatorii ani, cinematograful s-a bucurat de o extraordinara efervescenta culturala, aici ruland primele documentare romanesti ale vremii, dar si marile filme ale epocii. La fiecare spectacol sala se umplea de mica boierime bucuresteana si de personalitati impozante ale literaturii vremii: Victor Eftimiu, Lucian Blaga. Printre spectatori s-a numarat insusi regele Carol I. Cronicile vremii consemneaza ca devenise una dintre cele mai luxoase si elitiste sali de cinematografie din sud-estul Europei, bucurandu-se de atentia marilor case de film de la Paris, Roma, Berlin si New York.
Sala a avut parte si de evenimente senzationale. Cel mai spectaculos a fost asasinarea unui miliardar sarb, in 1938, in timp ce rula filmul expresionist a lui Fritz Lang "M". Impuscatura nu s-a auzit datorita coloanei sonore a filmului. In urma acestui eveniment nefericit, ziaristul Alejo Carpentier a scris o serie de reportaje de senzatie, care au zdruncinat media acelor ani.
INCEPUTUL SFARSITULUI
Pe cadavrul cinematografului Capitol, monument istoric, va Inflori o cladire de birouri si spatii comerciale Pe cada