Interlopul a fost condamnat abia în 2004, deşi anchetarea sa a început în 1994. Nimeni nu a fost tras la răspundere pentru „evaporarea“ actelor de urmărire penală. Nuţu Cămătaru a scăpat cu doar şase ani de închisoare, după ce dosarul său a dispărut din instanţă, în 1996, iar o parte dintre infracţiuni s-au prescris până la reconstituirea anchetei.

Dosarul în care statul român a fost obligat, printr-o hotărâre CEDO, să-i plătească daune de 3.200 de euro lui Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru, a fost rezultatul faptului că actele din ancheta procurorilor au fost pierdute între instanţe, iar martorii acuzării şi-au schimbat declaraţiile.

Mai citeşte şi:

Nuţu Cămătaru a fost amendat pentru că a călărit pe şosea

„Din verificările efectuate rezultă că dosarul a fost trimis de Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Penală, la 13 mai 1996, fiind înregistrat la Judecătoria Sectorului 2 la 29 mai 1996, însă la această dată şi până în prezent atât dosarul de urmărire penală, cât şi dosarul de fond al instanţei nu au mai fost găsite", scria într-un proces-verbal de constatare, la 7 martie 1997, Anca Dicu, fosta vicepreşedintă a Judecătoriei Sectorului 2.

Baştanii mafiei imobiliare ţigăneşti sunt mai răi decât călăii comunişti din lagărul de la Piteşti

Magistratul avea pe rol cauza în care au fost trimişi în judecată, la 29 septembrie 1995, Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru, fratele său Vasile Balint, zis Sile Cămătaru, Constantin Zaharia, zis Costel Cămătaru, şi Ion Murgui, zis „Ion Hingheru".

Cei patru erau acuzaţi de mai multe infracţiuni violente făcute în anul 1994, atunci când se ocupau cu recuperarea creditelor date cu camătă: tâlhărie în formă continuată, lipsire de liberate, ultraj contra bunurilor moravuri etc. „Dacă nu plăteşti datoria fiului tău, îţi voi bate un cui în cap", suna unul dintre mesajele trimise rău-pl