In ultima jumătate de secol, antibioticele au salvat milioane de vieţi. Dar in ultima vreme se observă că bacteriile sunt mai tari ca antibioticele. Una dintre explicaţii: diagnosticele greşite şi abuzul de antibiotice.
In 1941 au fost prescrise primele antibiotice. O jumătate de secol, antibioticele au fost in topul celor mai prescrise medicamente. Dar, la inceputul anilor â90, au fost menţionate primele semne ale rezistenţei bacteriilor la antibiotice. Mai repede decăt ne-am fi aşteptat, bacteriile au invăţat să se apere de antibiotice. Adică bacteriile au atins performanţa de a rezista tratamentelor cu antibiotice. Principalele victime ale succesului repurtat de bacterii asupra antibioticelor sunt persoanele care au făcut abuz de aceste medicamente. Şi asta chiar dacă e nevoie, respectiv in infecţii bacteriene, dar şi in infecţii nonbacteriene, situaţie in care, aşa cum se ştie, antibioticele nu sunt indicate. Exemplul cel mai frecvent este cel al tratamentelor cu antibiotice, de scurtă durată, improvizate, pentru a scăpa de viroze, adesea de origine nonbacteriană.
MĂSURI. S-a pus firesc intrebarea de ce nu mai apar noi generaţii de antibiotice. La inceputul lunii in Franţa a fost organizat un atelier de informare, la care au participat mai multe intreprinderi producătoare de medicamente. Cu această ocazie a reieşit că, pentru a preveni rezistenţa la antibiotice, trebuie imbunătăţită diagnosticarea: efectuarea de teste capabile să confirme originea bacteriană a bolii. In felul acesta ar fi evitată administrarea inutilă şi chiar periculoasă a antibioticelor. A doua soluţie ar fi extinderea vaccinării. Se ştie că intre 5% şi 10% dintre reţetele pentru antibiotice sunt prescrise in cazuri de gripă. Dar gripa este o afecţiune virală, antibioticele fiind practic inutile. Aceasta inseamnă teste pentru diagnostic rapid şi vaccin contra gripei, n
