Fondul Monetar Internaţional cere scumpirea energiei încă din acest an şi liberalizarea pieţei până în 2017, deşi calculele autorităţilor române din acest sector arată că populaţia nu-şi poate permite preţuri ca în UE mai devreme de 2020.

Încă de când Guvernul a semnat acordul de tip preventiv cu FMI, finanţatorii externi cer încontinuu liberalizarea pieţei de energie şi gaze. Aceasta la presiunea companiilor străine prezente pe piaţa din România, care îşi doresc profituri mai mari din preţurile finale, chiar dacă românii au unele dintre cele mai mici salarii din UE.

„România nu-şi mai poate permite să amâne liberalizarea pieţei de energie", a spus duminică Jeffrey Franks, în cadrul unei conferinţe de presă, arătând că investitorii nu vor veni cu bani decât dacă găsesc un mediu prielnic, adică preţuri mari.

FMI nu a acceptat cererea lui Băsescu

Franks a anunţat că Guvernul a început procesul de liberalizare treptată a preţurilor la energia electrică şi că tarifele vor creşte încă din acest an.

„Consumatorii industriali vor mai plăti preţuri reglementate până la finele lui 2013. Pentru casnici, dereglementarea începe în 2013 şi se va termina în 2017. Vor fi protejaţi consumatorii vulnerabili", a mai spus şeful misiunii FMI.

Aceasta deşi preşedintele Traian Băsescu spusese, în urmă cu o săptămână, că doar în 2020 populaţia îşi va putea permite preţuri la nivelul celor europene şi că va cere FMI o amânare a termenelor pe care le cerea iniţial instituţia financiară.

La vizita anterioară se stabilise 2013 ca termen pentru liberalizarea preţului pentru industrie şi 2015 pentru casnici.

Puterea de cumpărare a românilor, ignorată total

„Am făcut un compromis", a spus Franks, referindu-se la prelungirea de doi ani faţă de ceea ce ceruse anterior. Întrebat dacă şi salariile vor creşte la fel de mult până atunci,