La şcoală a avut note foarte mici şi chiulea frecvent, însă ulterior evoluţia sa intelectuală a fost una remarcabilă, devenind unul dintre cei mai geniali ingineri constructori din lume.
Unul dintre cei mai mari români ai tuturor timpurilor, academicianul Anghel Saligny, care a fost educat şi crescut la Focşani în mahalaua „Săpunaru”, de pe strada Poliţei, nu a fost un elev merituos la şcoală, aşa cum ar crede multă lume.
Din contra, documentele păstrate la Arhivele Naţionale Vrancea arată că viitorul inginer constructor avea note mici la şcoală şi absenta foarte des.
Astfel, în anul şcolar 1868-1869, pe când era elev al Gimnaziului Unirea, elevul Saligny a rămas corigent la limba latină, a avut 62 de absenţe, nota 6,5 la purtare, iar media anuală a fost de 6.
„Chiar şi la limba franceză, care era limba sa paternă (tatăl său, Alfred Saligny, fiind pedagog de origine franceză din Alsacia, stabilit în România) pe lângă note de 9 şi 10 primea şi note de 7 şi 8 iar materia la care a manifestat un oarecare interes constant a fost desenul unde a avut pe întreg anul doar note de 7. La matematică notele lui Anghel Saligny erau de 5 şi 6”, ne precizează Florin Dârdală, istoric la Arhivele Naţionale Vrancea.
De menţionat că profesorul de latină al lui Anghel Saligny a fost marele D.F. Caian, iar la desen l-a avut ca îndrumător pe Ştefan Mincu, fratele arhitectului Ioan Mincu.
Cu toate acestea, evoluţia ulterioară a lui Anghel Saligny a fost una remarcabilă şi surprinzătoare chiar şi pentru colegii săi. Într-o mărturisire lăsată de profesorul Suchianu, fost coleg cu Saligny, acesta povesteşte că mulţi ani după terminarea studiilor auzise despre un inginer Saligny, care realiza construcţii importante în ţară, dar credea că este vorba de un inginer străin. Abia după inaugurarea podului de la Cernavodă, peste Dunăre, a descoperit că Saligny era