Iasul a debutat modest in Liga I, cedind fara drept de apel in fata unei echipe ce nu si-a justificat pretentiile eterne la trofee Duminica, la Timisoara, Iasul a fost la un pas de a se umple de ridicol, moldovenii alegindu-se cu o entorsa serioasa la primul pas facut (strimb!) in Liga I. Daca scorul, indulgent fata de realitatea din teren, nu zgirie urechile, tinind cont de diferentele de statut dintre cele doua combatante, nu acelasi lucru se poate spune despre randamentul si atitudinea oaspetilor. In fata unei echipe gazda care nu a impresionat, iesenii au tinut rareori ritmul, lipsa de inspiratie si, mai ales, de determinare fiind iritanta. De aceea, exista destule voci care apreciaza ca esecul din urma cu doua sezoane, tot din prima etapa, tot pe malurile Begai, a fost mai onorabil, datorita prestatiei Iasului, in ciuda faptului ca atunci "violetii" lui Olaroiu s-au impus cu un scor de forfait.
Practic, oaspetii au inceput meciul de la 0-1, dupa o faza in care s-au inlantuit cel putin trei gafe: descoperirea totala a zonei lui L. Munteanu, depasirea usoara a lui Onut, ce a incercat sa "astupe", si lipsa de marcaj la Plesan, in centrul careului, "suplimentul" fiind adus de devierea nefericita a lui Buta. Socul acuzat a fost resimtit peste un sfert de ora, timp in care desenele Iasului menite sa echilibreze partida s-au frint cu regularitate la circa 25 de metri de poarta lui M. Popa. Pe fondul pierderii increderii oaspetilor, "violetii" au preluat controlul, distantindu-se cu lejeritate. Paradoxal, moldovenii au jucat parca ceva mai bine in inferioritate numerica, scorul reprizei secunde fiind egal. E drept, nu trebui uitat ca banatenii nu au mai facut dupa 3-0 decit citeva "sprinturi" scurte, intervale in care careul lui Branet parea o reduta sub asediu total.
Din punct de vedere tactic, nu au existat surprize majore. Gazdele au mizat pe "4-4-2"-ul rod