ANALIZĂ EVZ. În sistemul judiciar din România, reaua-credinţă şi grava-neglijenţă imputabile magistraţilor au rămas doar delicte teoretice, prevăzute de lege, dar niciodată dovedite. Sursa: ARHIVA EVZ

Guvernul caută de mai mulţi ani o cale prin care să recupereze de la magistraţi sumele pe care statul român este obligat să le plătească în urma condamnărilor la CEDO, dacă acele condamnări au avut drept cauză erorile judiciare comise de judecători sau procurori cu rea-voinţă sau din gravă neglijenţă.

Daune de milioane de euro pe an

Sumele plătite anual ca despăgubiri sunt de ordinul milioanelor de euro. De exemplu, pentru deciziile CEDO rămase definitive anul trecut, România are de plătit daune de aproape 7,5 milioane de euro. Din aceştia, despăgubirile aferente condamnărilor date în 2010 sunt de circa 3,6 milioane de euro, restul fiind aferente unor cazuri care au fost pronunţate în 2009, dar au rămas definitive în 2010.

În anii precedenţi, statul a avut de plătit sume şi mai mari: 8 milioane de euro în 2007 şi câte 12 milioane de euro în 2008 şi 2009.

BLOCAJ

Vinovăţia "robelor", pierdută în proceduri

Constituţia României din 2003 prevede că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate cetăţenilor prin erori judiciare, însă precizează că răspunderea statului "nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă".

Legile care guvernează sistemul judiciar precizează că statul are dreptul să pornească în instanţă o acţiune în regres împotriva magistratului care a comis eroarea judiciară şi să recupereze de la el daunele achitate justiţiabilului. Aici, lucrurile se poticnesc însă în hăţişurile procedurilor judiciare.

Potrivit ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu, "nicio acţiune de regres exercitată de stat