Pe locul ocupat astăzi de Universitatea Bucureşti s-a aflat odinioară Complexul Mănăstirii Sfântul Sava, renumit prin Academia Domnească, unde, din 1707, se putea studia retorica, filosofia, logica, astronomia geografia, precum şi mai multe limbi străine.
În 1818, Banul C. Băleanu întemeiază aici primul curs de limba română, ţinut de prof. Gheorghe Lazăr urmat de I. Heliade Rădulescu, Theodor Pallady. Toate construcţiile au fost dărâmate în 1860 ca să se poată face loc Palatului Universităţii şi Bulevardului Carol I.
Pe locul în care se afla cândva biserica a fost amplasată în 1877 statuia lui Mihai Viteazul. Aşezarea statuii voievodului în faţa Palatului Universităţii, locaţie aleasă de Regele Carol I, a fost considerată nepotrivită de Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, Cezar Bolliac, Theodor Amman, Dimitrie Berindei, G.M. Tătărăscu, Grigore G. Cantacuzino şi Gh. Stăncescu, membri ai „Societăţii Amicilor Bele artelor”. Aceştia ar fi dorit amplasarea monumentului în apropierea Mănăstirii Mihai Vodă, de pe Dealul Arsenalului, pe care tronează acum Palatul Parlamentului.
În piaţeta din faţa clădirii Universităţii, măruntaiele pământului au fost din nou răscolite şi au scos la iveală cărămida roşie din care a fost construite cândva sfintele aşezăminte ale Mănăstirii Sfântul Sava şi clădirile vechi ale Academiei cu acelaşi nume. Buldozerele nemiloase fac loc unei parcări subterane. O parte din vestigiile Bisericii ctitorite de Brâncoveanu la 1709 sunt încă acoperite actualul Bulevard Regina Elisabeta. Să ne oprim, preţ de o clipă, şi să ne îndreptăm atenţia spre trecut. Vom afla că Domnitorul Şerban Vodă Cantacuzino, la îndemnul fratelui său, stolnicul Constantin Cantacuzino, a înfiinţat între anii 1679 - 1680 Şcoala de la Sfântul Sava. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a transformat-o în anul 1694 în Academie Domnească. I-a fost stabilită şi
