In primavara acestui an, la Stuttgart a avut loc un proces care a pus intrebarea daca est-germanii sunt considerati uneori o etnie aparte, in propria lor tara. Procesul a fost urmarea plangerii in instanta, a unei femei nascute in Germania de Est. Pe solicitarea ei de angajare, firma a scris „Ossi“ (din Est), cu un minus in fata. La fiscul german zac, nerezolvate, 10 milioane de cereri de restituire a taxei de solidaritate, bani dedicati prioritar acoperirii costurilor de reinsertie a fostului RDG. Recentele sondaje de opinie arata insa ca peste jumatate dintre nemtii intervievati considera reunificarea Germaniei, pecetluita oficial in 3 octombrie 1990, ca un lucru bun.
Informatia despre cererile de restituire depuse la fisc provine de la sindicatul german pentru impozite (Deutsche Steuergewerkschaft), care mai spune ca „sunt cu trei milioane de reclamatii mai multe decat acum un an si un record absolut in istoria Germaniei reunificate“. Explozia de cereri se bazeaza pe sentinta unui tribunal din Saxonia Inferioara, conform careia adaosul de solidaritate, asa numitul Soli-Zuschlag, ar fi neconstitutional.
Taxa a fost introdusa in 1991 si momentan reprezinta 5,5% din impozitul pe venit, aducand la bugetul de stat cca 13 miliarde de euro anual. Conform sursei citate, Ministerul de Finante ar fi comunicat ca taxa va fi perceputa in viitor „sub rezerva“, notita care implica posibilitatea unei eventuale restituiri a ei, platitorului de impozite. Sunt acesti bani doriti inapoi de Wessis (vest-germani) o dovada de egoism, sau o legitima dovada de neincredere fata de modul in care banii au fost folositi de guvernanti?
La prada in DDRSa ne intoarcem putin in trecut. La 17 iunie 1990, Camera Poporului (Volkskammer) adopta Legea imputernicirii (Treuhandgesetz). Prin aceasta lege, fostul RDG isi preda bunurile aflate in proprietate de stat, „pe
