Singura termocentrală privată din Bucureşti este în incinta CET Militari, o structură construită în urmă cu aproape 50 de ani care iniţial fusese proiectată pentru a încălzi şi a alimenta cu energie o întreagă platformă industrială. Originalul CET Militari este o ruină, dar lângă aceasta, în urma unei investiţii de 25 mil. euro, a răsărit o termocentrală nouă. Acesta este practic primul CET privat din peisajul energetic bucureştean. Se pot face bani din acest serviciu?

În ţară mai sunt astfel de exemple, cum ar fi Suceava, care tocmai a început să fie încălzită cu un CET nou de 80 de milioane de euro, sau deja cunoscutul caz al Ploieştiului, care a privatizat serviciul de distribuţie a agentului termic către francezii de la Dalkia.

„Era o centrală care deservea toată zona industrială din Militari“, spune Constantin Bucur, proprietarul Vest-Energo, compania care deţine CET Militari. „Pepsi-Cola, care era aici înainte, Prefabricate, Nufărul, Cesarom, toate întreprinderile de pe platforma Militari erau alimentate de acest CET. Plus că dădea apă caldă şi căldură la populaţie.“

Ideea de a avea o centrală aproape de punctele de consum este specifică multor platforme industriale din România.

Singura termocentrală privată din Bucureşti este în incinta CET Militari, o structură construită în urmă cu aproape 50 de ani care iniţial fusese proiectată pentru a încălzi şi a alimenta cu energie o întreagă platformă industrială. Originalul CET Militari este o ruină, dar lângă aceasta, în urma unei investiţii de 25 mil. euro, a răsărit o termocentrală nouă. Acesta este practic primul CET privat din peisajul energetic bucureştean. Se pot face bani din acest serviciu?

În ţară mai sunt astfel de exemple, cum ar fi Suceava, care tocmai a început să fie încălzită cu un CET nou de 80 de milioane de euro, sau deja cunoscutul caz al Ploieştiului, care a pr