Ministrul de Externe Teodor Baconschi explică măsurile de răspuns ale României la scrisoarea miniştrilor de interne francez şi german, care cereau amânarea aderării României la Spaţiul Schengen. Bucureştiul ar putea înceta unilateral monitorizarea pe justiţie şi condiţiona aderarea Croaţiei.

Ovidiu Nahoi: Domnule ministru, ce se mai poate face pentru aderarea la Spaţiul Schengen, în scurtul timp rămas până în martie 2011?

Teodor Baconschi: În primul rând, trebuie să ne ţinem tari pe poziţia noastră de principiu. Regulile aplicate în cazul oricăror alte extinderi ale Spaţiului Schengen trebuie respectate. Mi se pare incorect să acceptăm acest precedent, ca două state, indiferent care, să schimbe regulile in timpul jocului. Scrisoarea miniştrilor de interne francez şi german are nişte probleme de redactare. În primul rând, se adresează Comisiei, desi decizia se ia în Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne. Prin urmare, destinatarul e greşit. Apoi, e menţionat pericolul accesului României la baza de date SIS, în condiţiile în care noi sunterm legaţi de facto la această bază de date din 5 noiembrie 2010. Textul include nişte abordări de eseu politic. Nu cred că o formulă de tipul „starea generală carentă din cele două ţări" poate fi aceptată ca model de lucru. Sunt generalităţi care nu se susţin. Orice ţară din lume are problemele ei, niciuna nu e perfectă.

O.N.: Nu vom accepta acest tratament, spuneţi. Dar ce putem face, concret ?

T.B.: Avem două variante. Prima ar fi să ne autocuplabilizăm şi să intrăm într-o anumită negociere cu cele două ţări. Dar ce conţine această negociere, in afară de explicarea faptului că temerile nu sunt obiectiv întemeiate? Sau putem spune: dragi parteneri europeni, suntem stat membru, ne-am făcut datoria. Dacă vreţi să vă faceţi şi voi datoria, aşa cum e scris în Tratatul de Aderare a României, suna