BNR tot vorbeşte despre descurajarea creditului în euro după ce l-a lăsat să ajungă dominant, dar nu încurajează concret folosirea leilor în economie, nu reduce rezervele minime la lei, programul guvernamental Prima casă nu este exclusiv în lei şi se emit prea puţine titluri pe termen lung în lei, dobânda de referinţă şi dobânzile de pe piaţă se bat cap în cap, afirmă Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank România.

"Avem o mare problemă cu creditul în euro, dar BNR este foarte nehotărâtă. Nimeni nu discută despre faptul că adoptarea euro devine o fata morgana, însă tocmai creditul în euro creşte mai departe şi ne legăm pe 20-25 de ani de nişte dobânzi asupra cărora nu avem niciun control şi vrând-nevrând trebuie să ţinem cursul stabil. Trebuie să se înceapă ceva concret pentru stimularea creditului în lei, al cărui cost îl putem controla de bine de rău, trebuie stimulată economisirea în lei, trebuie o politică proactivă prin care să fie format un alt trend - populaţia să economisească, firmele să investească."

Bancherul susţine că din cauza inconsecvenţei de un deceniu a politicii monetare, BNR nu poate acţiona pentru încurajarea creşterii economice, ci doar pentru protejarea portofoliului de credite în euro ale populaţiei şi ale companiilor. El consideră că politica monetară a devenit o vulnerabilitate mai mare chiar decât politica fiscală, care s-a corectat foarte mult în ultimii doi ani.

"Politica monetară şi politica creditului nu lovesc imediat, puţini le percep, sunt precum hipertensiunea arterială - nu te doare, dar poate conduce la deces subit. În timp ce politica fiscală şi bugetară a fost foarte bine implementată în ultimii doi ani, România este astăzi în impas din cauza inconsecvenţei de un deceniu a politicii monetare, a pasivităţii care s-a manifestat şi în perioada de boom economic, şi în criză, când de fapt era nevoie de mai