I s-a adresat lui Mihail Gorbaciov, la Kremlin, cu apelativul „domnule preşedinte” (în loc de „tovarăşe preşedinte”) într-o perioadă în care nu erau mulţi aceia care sperau la destrămarea Uniunii Sovietice. A introdus limba română ca limbă de predare în şcolile, liceele şi universităţile din Basarabia şi a avut un rol decisiv în eliminarea Partidului Comunist din viaţa socială.

Fostul prim-ministru al Republicii Sovietice Socialiste Moldova (1990-1991), Mircea Druc (68 de ani), a relatat „La masa Adevărului” episoade inedite petrecute în culisele ultimului mare imperiu din lume.

Dând dovadă încă din tinereţe de un mare ataşament faţă de valorile româneşti, Mircea Druc a făcut tot posibilul pentru revenirea Basarabiei în graniţele fireşti, atrăgându-şi ostilitatea puternicilor vremii, care aveau (şi au) interese contrare.

Provenit dintr-o familie de ţărani români, fostul premier de la Chişinău putea ajunge fără probleme preşedintele noului stat independent de peste Prut, constituit după fărâmiţarea URSS. Trucurile adversarilor politici filoruşi, care au modificat legile pentru a-i bloca accesul lui Mircea Druc la funcţia supremă în stat, au făcut ca Mircea Snegur să-şi adjudece preşedinţia.

Efectele a ceea ce a urmat se văd şi astăzi, când regimul Voronin înăbuşă orice acţiune de reintrare în logica democraţiei.

Vineri, 24 iulie, vă propunem un dialog interesant despre societatea românească şi despre relaţiile dintre autorităţile de la Bucureşti şi cele de la Chişinău, marcate recent şi de un alt scandal diplomatic.

Până atunci, însă, vă invităm să vă postaţi opiniile la rubrica noastră de comentarii.