Evident, după rezoluţia Parlamentului European care cere recunoaşterea statului Kosovo de către toate cele 5 state membre UE care nu o făcuseră până acum, România va trebui să se conformeze. Consecinţele sunt însă demn de a fi analizate.
Aceasta deoarece, în continuare, marea întrebare care s-a născut imediat după conflictul din Kosovo a rămas de actualitate: se mai poate ivi un nou stat în Europa în urma unei declaraţii unilaterale de independenţă urmată de război? Dacă se poate, aşa cum au demonstrat-o seria de evenimente care s-au succedat după dispariţia fostei Iugoslavii, dacă aceste state au fost imediat recunoscute pe plan european şi internaţional tocmai de frica extinderii ostilităţilor şi debalansării pe lungă durată a spaţiului balcanic, atunci istoria a consemnat un precedent.
Oare de ce cele 5 state (Spania, Grecia, Slovacia, Republica Cipru şi România) la care face acum apel Parlamentul European nu au recunoscut până acum Kosovo? Tocmai pentru că fiecare dintre ele are motive să se teamă că acest tip de precedent ar putea fi vreodată invocat pe viitor de către o regiune cu veleităţi de independenţă…Din nefericire, scenariul acesta nu este deloc unul teoretic, fiecare dintre cele 5 ţări având în braţe una sau mai multe probleme de acest gen, situaţii tensionate mai mult sau mai puţin vizibile, cronicizate sau în prag de acutizare, oricum cu un grad înalt de pericol.
Spania se va confrunta la anul cu referendumul organizat pentru independenţa regiunii Catalonia, ,iar preşedintele acestei regiuni autonome a avertizat deja în mod oficial Madridul să nu încerce să se opună pe calea armelor unui eventual vot pozitiv pe care mulţi analişti îl consideră inevitabil. Moment în care poate exploda o altă situaţie istoric similară, extrem de tensionată şi ea, cea din Ţara Bascilor…
Republica Cipru trăieşte drama împărţirii insulei în două, du
