Banca Naţională a României a decis să reducă rezervele minime obligatorii pentru valută cu scadenţă sub doi ani de la 25% la 20% şi să menţină dobânda cheie la minimul istoric de 6,25%, pentru a şaptea şedinţă consecutivă. Totodată, rezervele minime obligatorii aplicabile creditelor în lei se menţin la 15%.

Potrivit unor surse apropiate Băncii Centrale, asta înseamnă un miliard de euro lăsaţi suplimentar în piaţă. O lichiditate mai bună în piaţă înseamnă că Ministerul de Finanţe se va finanţa mai uşor şi mai ieftin prin mecanismul titlurilor de stat, dar şi că banca centrală va încuraja creditarea economiei în valută, apreciază analiştii economici.

O altă explicaţie ar fi terminarea acordului de la Viena, iar reducerea rezervelor minime obligatorii ar fi o mână întinsă de banca centrală băncilor oferindu-le suficientă lichiditate ca să poată să-şi reducă expunerea pe România, dar şi să existe suficienţi bani pentru finanţarea economiei.

Analiştii nu au anticipat reducerea ratei rezervelor pentru pasivele în valută, dar au prevăzut decizia băncii centrale privind dobânda de politică monetară şi rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei.

BNR nu a mai modificat nivelul rezervelor minime obligatorii din noiembrie 2009, când a decis reducerea nivelului ratei aplicabile pasivelor în valută, cu scadenţe reziduale de sub doi ani, ale instituţiilor de credit, de la 30% la 25%.

Banca centrală nu a mai modificat dobânda de politică monetară de pe 4 mai 2010, când a redus rata cu 0,25 puncte, la minimul istoric de 6,25%. În primele patru şedinţe de politică monetară din 2010, BNR a coborât dobânda cu 1,75 puncte procentuale, de la 8%.

Banca Naţională a României a decis să reducă rezervele minime obligatorii pentru valută cu scadenţă sub doi ani de la 25% la 20% şi să menţină dobânda cheie la minimul istoric de 6,25%,