În doi-trei ani, patronii universităţile private vor trebui să închidă "taraba". Puţinii elevi care mai reuşesc să ia examenul maturităţii aleg şcolile de stat, mai bine cotate pe piaţa muncii. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Cu un bilaţ de numai 80.000 de promovaţi, al doilea Bacalaureat de tip "Big Brother" va reprezenta o piatră de încercare pentru universităţile particulare de o calitate îndoielnica, care parazitează sistemul educaţional.

În ciuda tentativelor de "seducere" a studenţilor cu avantaje băneşti, mulţi dintre privaţi vor dispărea de pe piaţă.

"Au luat Bac-ul cei mai buni, iar ăia o să se bată pe cele 64.000 de mii de locuri bugetate de la stat. Nu mai rămâne nimic pentru fabricile de diplome ale particularilor", este de părere Ştefan Vlaston, preşedintele asociaţiei EDU CER.

"Diploma nu mai face doi bani"

Pe lângă dezastrul de la Bac, spune Vlaston, şi schimbarea de mentalitate a angajatorilor va pune lacătul pe uşile instituţiilor private de învăţământ.

"Patronii nu dau doi bani pe diplome, vor să vadă ce ştii să faci concret. Cei de la privat ştiau că li se înfundă, de aici şi ideea ca, după desfiinţare, patrimoniul lor să se întoarcă la fondatori", explică Ştefan Vlaston.

Reprezentanţii universităţilor particulare, însă, ţin morţiş să salveze aparenţele şi se laudă că la instituţiile păstorite de ei curge lapte şi miere.

"Notele mici de la Bac nu ne-au afectat, ba chiar am mărit uşor taxele. Le-am pregătit studenţilor cafenele, restaurante şi săli de fitness. Dacă se înscriu odată cu membrii familiei sau dacă sunt olimpici, primesc reduceri de până la 30%", e mândru Iosif Urs, preşedintele universităţii "Titu Maiorescu" din Capitală.

"Problemele apar nu la studenţi, ci la personalul supărat că n-am mărit salariile", recunoaşte cu jumătate de gură Iosif Urs. Vasile Işan, rectorul Universităţii "Al. Ioan Cuza"