Lupta împotriva corupţiei este frânată în zece state europene de legile inadecvate pentru protecţia persoanelor care adesea îşi asumă riscuri şi se expun unor sancţiuni pentru a denunţa ilegalităţi, se arată într-un comunicat Transparency International.

De asemenea, TI identifică şi atitudini ambivalente sau negative faţă de persoanele care raportează autorităţilor infracţiuni în Bulgaria, Cehia, Estonia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Ungaria. Asemenea percepţii negative, subliniază raportul, îi determină pe cei din interior să expună fapte de corupţie.

"O protecţie neadecvată va conduce la lipsa raportării infracţiunilor", a declarat Miklos Marschall, directorul pentru Europa şi Asia Centrală din cadrul Transperency International. "Informatorii trebuie apăraţi de răzbunare. De asemenea, este necesar să existe mecanisme eficiente pentru investigarea acuzaţiilor pe care le fac", a continuat acesta.

Protecţia celor care se expun unor riscuri enorme dezvăluind inegalităţi şi fapte de corupţie este esenţială pentru salvarea de vieţi şi resurse, aşa cum s-a întâmplat când un medic a dezvăluit muşamalizarea unei epidemii SARS în China.

Ignorarea unor informări iniţiale, ca în cazul scandalului privind schema piramidală creată de Bernard Madoff în Statele Unite, poate produce pierderi importante.

Potrivit raportului TI, dintre cele zece ţări analizate, doar România deţine legislaţie care reglementează protecţia informatorilor.

În Ungaria şi Lituania sunt în curs proiecte în acest sens. În plus, în multe ţări, denunţul poate fi descurajat de alte legi, care interzic divulgarea unor informaţii, iar calomnia şi defăimarea împiedică denunţul, a constatat raportul.

"Informatorii se confruntă cu riscuri personale mari, în special atunci când nu pot fi salvaţi de la concediere, umilire şi chiar de la abuzuri