Faţa Bucureştiului ar trebui schimbată de la an la an. După ce Pasajul Basarab, cea mai importantă şi scumpă lucrare de infrastructură urbană din ultimii 20 de ani, a fost deschis la începutul verii, bucureştenii aşteaptă şi finalizarea altor proiecte ce ar urma să descongestioneze traficul din Bucureşti. După începerea şcolii, pe străzi au reînceput şuetele lungi de la semafor.
Parcul auto bucureştean era format la finalul lui 2010 din circa 1,17 milioane de maşini, adică aproape o cincime din vehiculele înscrise în întreaga ţară, potrivit Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. Cu alte cuvinte, fiecare al doilea bucureştean deţinea o maşină într-un oraş în care infrastructura rutieră reprezintă în continuare o uriaşă problemă.
După ce în ultimii ani singurele investiţii de infrastructură rutieră care au reuşit să mai descongestioneze traficul din perimetrul Capitalei au fost Pasajul Băneasa (inaugurat în 2009) şi Pasajul Basarab (2011), în prezent sunt în lucru alte trei proiecte cu pasaje. Unele termene de finalizare nu pot fi estimate cu certitudine, având în vedere experienţele din trecut cu asemenea investiţii.
Business Construct a analizat, alături de Mădălin Dumitru, director general al Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, stadiul lucrărilor la cele trei proiecte de infrastructură urbană din Capitală ce ar urma să fie finalizate în următorii ani: Pasajul de la Pipera, Pasajul Mihai Bravu-Calea Văcăreşti şi diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus.
Pasajul Pipera
Lucrările de la Pasajul Pipera constau în supralărgirea şoselei Pipera şi supratraversarea bulevardului Barbu Văcărescu şi a Căii Floreasca.
Proiectul va asigura accesul dinspre viitoarea autostradă A3 către Capitală, împreună cu bulevardele paralele Fabrica de Glucoză şi Dimitrie Pompeiu. "Pr