Prima impresie a unui şofer străin de oraş, cînd circulă prin Brăila, este că străzile sînt suficient de bine întreţinute cît să permită un trafic rutier fluid. Situaţia este însă cu totul alta, traficul pe rutele adiacente fiind un calvar din cauza unor lucrări de refacere a străzilor, care nu se mai termină, deşi durează de ani.
Prima impresie a unui şofer străin de oraş, cînd circulă prin Brăila, este că străzile sînt suficient de bine întreţinute cît să permită un trafic rutier fluid. Situaţia este însă cu totul alta, traficul pe rutele adiacente fiind un calvar din cauza unor lucrări de refacere a străzilor, care nu se mai termină, deşi durează de ani.
În ultimii doi-trei ani, brăilenii au cam devenit alergici la proiecte finanţate pe bani europeni, firma grecească “Athena” şi cea spaniolă “Sedesa Obras Y Servicios” SA contribuind din plin la această stare de spirit.
“Athena” a dat startul dezamăgirilor în 2004, cînd ar fi trebuit să înceapă un proiect în valoare de 17,7 milioane de euro – 75% finanţare Uniunea Europeană şi 25% Consiliul Local Municipal – care viza extinderea sistemului de canalizare a municipiului în cartierele Chercea, Radu Negru şi Brăiliţa şi asfaltarea tuturor străzilor aferente. Lucrările trebuiau finalizate pînă în decembrie 2006, deci pe parcursul a trei ani. “Athena”, cea care a semnat, la nivel de Guvern, contractul de implementare a proiectului, a început treaba, însă abia în primăvara anului 2005. Întîrzierea de un an şi jumătate a fost de rău augur, fiindcă grecii şi muncitorii români angajaţi de ei i-au exasperat pe locatarii zonelor incluse în proiect cu un stil de lucru aberant. Adică săpau tranşee pe trei-patru străzi dintr-o zonă a cartierului, apoi abandonau lucrarea şi se mutau în altă parte cu săpăturile, revenind cu montarea conductelor şi astuparea gropilor după cîteva luni. În