* Nu ne dam inca seama daca, anul asta, ziua de 1 Mai muncitoresc a cazut bine sau n-a cazut bine. Pe de-o parte, atita vreme cit n-a picat intr-o simbata sau o duminica (zile libere prin definitie), putem spune ca a fost bine. Pe partea cealalta, putea fi si mai bine: putea sa pice intr-o joi, ca sa se dea liber inca de miercuri. Asa, vineri, s-a nimerit destul de semi: nici-nici! Cel mai bine si mai bine pica zilele de 1 Mai muncitoresc din anii electorali, cind se dau si mici cu bere moca. Anul asta este electoral, dar mai putin: pe nimeni nu intereseaza europarlamentarele, iar pina la prezidentiale mai e suficient timp ca alegatorii sa uite gustul micilor de 1 Mai. * De fapt, anul 2009 e unul mai mult de criza decit electoral. Cu toate astea, in week-end, inca de la prima ora a diminetii, oamenii muncii au iesit cu mic (si cu mici, normal), cu mare, la iarba verde. Pajistile, poienitele, luminisurile, tapsanele, toloacele, pasunile, costisele patriei noastre au devenit arhipline. Oamenii muncii au petrecut un week-end de neuitat, in ciuda vremii care, conform, prezentatorilor de la televizor, n-a tinut cu / n-a fost alaturi de ei. Noi am fost sa prindem pulsul natiunii de la citiva dintre cei aflati in Poienita Fermecata: - Buna ziua! Distractie placuta! Cine sinteti si de ce va aflati aici? - Hmf-mpff! Stati asa, sa inghit! Da, sint si eu un om al muncii, care petrec aici, de zilele libere care le am. - Aveti zile libere de 1, 2 si 3 mai, desigur. Ce inghiteati? Mici, fleici la gratar? - Cind m-ati intrebat, eu tocmai inghiteam in sec, ca vine miros de friptura de peste deal. Zile libere da, am, dar nu cite ati zis, ci mai multe. De cind cu criza. - Deci criza v-a adus si lucruri bune, cum ar fi zile libere, nu? - Da, de cind ne-au disponibilizat de la fabrica si am intrat in somaj... - De ce? De fapt, ce produceati acolo, la fabrica? - Acolo, la fabrica, intii