În Sadoveni, rata nitriţilor din apă este de opt ori mai mare decât limita maximă. E ca şi cum ai pune o granulă de azotat în fiecare cană. Autorităţile tac, iar copiii mor fără să-i ştie nimeni. Sursa: DAN ARSENIESursa: DAN ARSENIE
1 /.
În satele din Regiunea Nord-Est, cea mai săracă din România, mortalitatea infantilă este de 27 la mie, dublă faţă de media pe ţară, care oricum este cea mai mare din Uniunea Europeană. Nimeni n-a căutat în profunzime răspunsurile din spatele acestui fenomen grav. Moartea copiilor până într-un an sau îmbolnăvirea celor mai mari e pusă pe seama gradului redus de igienă, a lipsei de apă curentă, conform unui raport guvernamental din 2009.
Adevărul din spatele acestei cifre alarmante este zguduitor: în multe sate copiii se îmbolnăvesc pentru că, efectiv, beau otravă cu cana. Concentraţiile de nitraţi şi nitriţi din fântânile de pe Valea Prutului, care uneori depăşesc de 8 ori limita maximă (!), au devenit o informaţie banală, tratată cu indiferenţă de autorităţi.
Însă vorbim de sute de sate cu zeci de mii de oameni unde fântânile sunt bombe chimice. Nitriţii atacă sângele, rinichii şi produc retard mintal. E un proces de dezumanizare lentă, o otrăvire în masă care are loc sub nasul nostru.
Trei sferturi dintre fântâni au apă poluată
Apa cu concentraţie mare de nitraţi este o banalitate în Moldova, un detaliu atât de obişnuit încât nu îi mişcă decât pe câţiva medici şi ONG-işti. În 2008, când s-a făcut o listă a zonelor rurale vulnerabile la poluarea apei cu nitraţi, cele patru judeţe din nordul Moldovei (Neamţ, Iaşi, Suceava şi Botoşani) aveau 64 de comune în pericol, din 235 în toată ţară. Altfel spus, mai mult de un sfert dintre comunele cu apă otrăvită erau doar în aceste patru judeţe.
În Botoşani, analiza fântânilor dovedeşte că 75% dintre ele nu au apă bună de
