Democratia postrevolutionara =3D pierderea identitatii?
La nivelul tarii a fost aprobat un numar foarte mic de steme, cu toate ca legile care reglementeaza aceste insemne oficiale dateaza din primii ani ai democratiei Anii postrevolutionari au adus, alaturi de haos, asa-zisa democratie, si o sumedenie de acte normative. Printre acestea se regasesc si doua hotarari de guvern care fac referire la stema tarii si sigiliul statului, precum si la elaborarea, reproducerea si folosirea stemelor municipiilor, oraselor si comunelor. Este vorba de HG 64/1993 si Legea 102/1992 privind metodologia de elaborare, reproducere si folosirea stemelor judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor. Pana in prezent, hotararea a fost pusa in aplicare in ceea ce priveste judetele si unele municipii, cum e cazul Constantei si Mangaliei, insa normele metodologice abia in acest inceput de an au ajuns la urechile conducatorilor comunelor dobrogene. Vina este comuna. Guvernul s-a miscat greoi, autoritatile locale asijderea. Cu toate ca cele doua legi au fost emise in perioada 1992-1993, Ministerul Administratiei Publice a trimis adrese catre prefecturi abia pe 12 decembrie, cu privire la constituirea acestor comisii. Pe data de 6 ianuarie a.c., prin ordinul reprezentantului Guvernului in teritoriu a fost stabilita componenta Comisiei judetene care va analiza propunerile comisiilor locale care, la randul lor, aveau obligatia ca, pana la 15 ianuarie a.c., ca depuna proiectele de insemne oficiale catre comisia judeteana. Termenul a expirat si doar cateva localitati, printre care Garliciu, Basarabi, Topalu si Crucea, si-au trimis propunerile care urmeaza sa fie analizate in cadrul primei sedinte a comisiei judetene, intalnire care va avea loc in aceste zile. In conformitate cu legislatia in vigoare, din comisia de analiza trebuie sa faca parte specialisti in istorie, heraldica, sociologie