Intre cele doua tururi de scrutin ale alegerilor locale a avut loc o serie de declaratii care ne dau indicii asupra a ceea ce ne putem astepta sa se intample pe scena politica romaneasca in perioada care urmeaza, premergatoare alegerilor din toamna. Ele au survenit pe fondul anuntarii rezultatelor primului tur. Chiar daca vor exista diferente intre ponderile principalelor partide, asa cum au fost inregistrate prin votul pentru consilierii judeteni, si cele care vor rezulta in urma alegerilor legislative din toamna, un lucru este evident: PD-L si PSD au forte sensibil egale, iar PNL se situeaza ca un al treilea partid mare, cu o pondere deloc neglijabila. Cu alte cuvinte, matematic nu ne putem imagina o majoritate in viitorul Parlament din care sa lipseasca doua din aceste trei partide. Ipoteza unui PD-L care sa dobandeasca, prin redistribuire, un numar de mandate care sa-i permita obtinerea majoritatii de unul singur, eventual, prin cooptarea catorva voturi din partea unuia dintre partidele mici (cum s-a intamplat in Consiliul General al Bucurestiului) pare inlaturata.

In aceste conditii, presedintele si-a anuntat, la Iasi, intentia de a numi un prim-ministru pedelist, care sa formeze un guvern minoritar, indiferent de partidul care va fi obtinut cel mai mare numar de voturi si de eventualele majoritati ce se vor fi format fara PD-L. Continuarea nu ne-a spus-o presedintele, dar e lesne de imaginat: in cazul (destul de probabil) in care primul ministru numit ar fi respins in Parlament de catre reprezentantii celorlalte partide, s-ar provoca alegeri anticipate; numai ca aceasta eventualitate nu va fi pe placul multor parlamentari care isi vor fi castigat cu greu locul in urma unui scrutin uninominal, asa ca vor aparea defectiuni similare celor care au facut ca Guvernul minoritar Tariceanu sa reziste catorva motiuni de cenzura, in pofida aritmeticii grup