Emil Boc a luat decizia corectă. Este primul politician care, într-o poziție de forță, premier și seful principalului partid aflat la guvernare, a înțeles să sacrifice interesele electorale ale partidului său, voturile din viitoarelor alegeri, pentru refacerea echilibrelor structurale, a căror prăbușire, după guvernarea Tăriceanu, risca să ne arunce în situația Greciei.

Bilanțul din declarația de demisie este unul corect, iar acuzația unora ca, de fapt, deciziile au fost luate împreună cu președintele Băsescu, este ridicolă. Împreună cu cine altcineva să le fi luat? Cu Papa de la Roma?

În adevăr, cu excepția sănătății, celelalte domenii au suferit transformări importante, unele decisive, pentru a porni pe drumul reformarii si modernizării țării. Mai puțin unitățile economice încă de stat.

Declarațiile FMI, BM și UE, de ieri, confirma 100% bilanțul făcut de ex premierul Emil Boc. România a evitat derapajele populiste, care au dus Grecia în situația imposibilă în care se află astăzi.

Și atunci, de ce a fost necesar gestul de astăzi?

Pentru că Emil Boc a fost prea îngăduitor față de corupția din aparatul de stat, percepută ca atare de către manifestanții din piețele orașelor României.

Iată doar o parte din înalți funcționari, proveniți din clientela politică, acuzati sau trimiși în judecată de  către DNA:

Primarul Clujului, Sorin Apostu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica, şeful Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, Silviu Bian, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Virgil Baciu, şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Braşov, Ionel Spătaru, ministrul Muncii, Ioan Botiş, secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ioan Andreica, liderul PDL Maramureş, Mircea Man, şefa Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Prop