Sondajele de opinie sunt, poate, cei mai falsi prieteni ai politicienilor, iar Traian Basescu nu face nici el exceptie.
In 2004, pesedistii "infiltrati" la varful institutelor de sondare au apasat cat au putut pedala de "frana", astfel incat cand vitezometrul popularitatii lui Basescu sa-l deranjeze cat mai putin pe Adrian Nastase.
Pana si "exit-poll-urile" din noapte alegerilor au fost negociate pana in ultimul moment. N-a folosit la nimic- Traian Basescu a castigat, dovedind chiar inaintea lui Barack Obama ca a venit vremea "candidatului- underdog" (competitorul care castiga o cursa in care favoritul este altul).
Au urmat pentru Basescu doi ani in care nimeni nu i-a putut lua fata in sondaje. Procentele ametitoare si popularitatea mereu ascendenta i-au fost, insa, fidele doar pana la inceputul primaverii lui 2006.
Panta descendenta
O data cu scandalul "Biletelul", Traian Basescu a inceput sa simta gustul amar al graficelor descendente. Plecat de la o cota de incredere de 58%, in luna martie 2006 a scazut, brusc, cu 7%.
Panta prezidentiala a continuat sa-si mentina aceasta tendinta, pana in zilele noastre: in interval de o saptamana, doua institute de sondare, CURS si CSOP il arata pe Traian Basescu cotat cu o intentie de vot destul de alarmanta: 32%, respectiv 40%.
Motivele pentru care romanii se indeparteaza de presedinte sunt perfect rationale si usor de inteles: girul neconditionat acordat unui Guvern Boc care inca nu a pus pe masa nici o performanta, decizia de a-si lipi imaginea de o criza economica de care sunt depasite si state mai chivernisite decat Romania, greselile asumate la fel de politicianist pe cat au fost facute- precum promulgarea Legii de crestere a salarizarii in invatamant.
Strategii de imagine ai lui Basescu au incercat doua variante de avarie. Prima