In ciuda crizei si a absentei subventiilor europene, bio-agricultorii romani cred cu tarie in viitorul modului lor de productie. Intr-un reportaj dedicat situatiei din Romania, AFP analizeaza situatia prin care trec marii cerealieri, dar si micii gradinari de la noi din tara.
Articolul jurnalistilor francezi incepe de la povestea lui Aurel Petrus, un inginer agronom de 49 de ani din comuna Stefan cel Mare si "unul dintre pionierii agriculturii biologice din Romania". "Am inceput in 2000. Astazi, supraveghez cultura de 1.300 de hectare de grau, porumb, floarea soarelui, soia, plante medicinale, hamei si lucerna", povesteste el pentru agentia de presa din Hexagon.
Iar afacerile ii merg bine: cifra de afaceri de 500.000 de euro in 2008 si profit. Cea mai mare parte a recoltelor merge la export catre Germania si Austria, pentru ca in Romania lipsesc instalatiile de prelucrare certificate. Petrus inchiriaza terenuri de la aproximativ 500 de persoane, pe care ii plateste in bani sau cu o parte din recolta. La randul sau, are nevoie de 18 muncitori cu norma intreaga si de numerosi sezonieri.
"Sub Ceausescu, fermele de stat aveau acces la pesticide, insa nu erau suficienti bani la cooperativele satesti. Intr-un fel, acest lucru ne-a ajutat pentru ca pamantul nu a primit produse chimice ani de zile", le-a expllicat Aurel Petrus jurnalistilor. In 2009, 240.000 de hectare trebuie sa fie destinate culturii biologice in Romania, potrivit Ministerului Agriculturii. Peste 4.000 de fermieri inregistrati in 2008 au produs 261.000 de tone de produse bio.
In Polonia, suprafetele cultivate bio au crescut cu 60%, pana la 470.000 de hectare. O crestere care se explica, in parte, prin subventiile europene foarte ridicate in acest sector. "Un ajutor de care nu beneficiaza si agricultorii romani, pentru ca ministerul lor nu a putut sa stabileasc
