Maria din Vrancea, devenită Naarghita. In aniiâ60-â70 cucerea Romănia, India şi lumea intreagă cu talentul său neobişnuit de a interpreta căntece din ţara templelor. O Ediţie de Colecţie despre ea reprezintă o provocare pentru Jurnalul Naţional.
Erau vremuri in care filmele indiene "Vagabondul" şi "Articolul 420" făceau furori. Vremuri cănd o romăncă, o fată subţirică, timidă, imbrăcată in portul indian, cu un machiaj artistic bine executat şi cu mişcări tradiţionale indiene, avea succes la public. Această fată timidă se transfigura pe scenă şi căpăta o forţă impresionantă, fiind răsplătită cu aplauze furtunoase. După ce a transformat in hituri pe plai mioritic melodii din filme indiene, a cucerit India şi aproape intreaga lume. Pănă in anii â80, cănd s-a retras brusc, hotărănd că nu-i mai trebuie urale şi admiraţie. Zvonurile au inceput să curgă, iar acum, pentru prima oară după 18 ani, Naarghita rupe tăcerea in Ediţia de Colecţie a Jurnalului Naţional de luni, 11 iunie.
CD DE COLECŢIE. CD-ul alăturat acestei Ediţii de Colecţie conţine cele mai frumoase melodii interpretate de Naarghita. Căntece de muzică uşoarăşi de muzică clasică-modernă din India. Incepănd cu "O floare şi doi grădinari" ("Ek phool do mali") şi continuănd cu "Prietenul meu, elefantul" ("Chal, chal, mere sathi, mere hathi") sau cu "Viaţa este o călătorie minunată" ("Zindagi ek safar hai suhana"), Naarghita este secondată de Orchestra de estradă aRadioteleviziunii, dirijor Sile Dinicu, iar aranjamentele muzicale le aparţin lui Sile Dinicu şi Cornel Meraru.
"Vreau să-i fac pe oameni să inţeleagă că muzica indiană pe care am căntat-o eu (adeseori căntece din filme indiene) era o creaţie a unor oameni şcoliţi, şi nu o muzică fără valoare culturală. (...) Şi dacă story-ul se uită, căntecele rămăn ca o creaţie valoroasă, cu melodie şi text foarte frumoase