Extinderea Uniunii a determinat activarea instinctului de conservare a Europei Occidentale. Esticii sint vazuti ca niste invadatori flaminzi in fata carora vechea Europa trebuie sa-si mobilizeze toate resursele pentru a le face fata. Vechii membri UE sint cuprinsi de anxietate si panica in fata invaziei noilor frati desculti, flaminzi, dar multi. Balcanicii, perceputi ca fiind mafiotii, proxenetii, coruptii si delincventii Europei, ameninta sa inunde Vestul, in cautarea unor slujbe mai bine platite. Pe fondul temerilor legate de extinderea UE, majoritatea statelor din vechea Europa au adoptat masuri dure anti-imigratie. Guvernele greilor UE precum Germania si Marea Britanie au fost zguduite de criticile aduse relaxarii acordarii vizelor, fapt care a determinat trecerea ilegala a sute de mii de imigranti. Astfel, la presiunea opiniei pulice, s-au luat in considerare creare de pasapoartele biometrice, institutionalizarea politiei pentru imigranti, intarirea controalelor la frontiera, gestionarea mai cu zgircenie a cererilor de azil sau pedepsirea drastica a casatoriilor aranjate pentru a obtine dreptul la rezidenta. Interesele economice cosmetizeaza fenomenul migratiei Totusi, sporirea numarului de imigranti duce la crestere economica si nu la accentuarea somajului, sustine prestigiosul Financial Times. Christian Dustmann, citat de cotidianul mai sus amintit, afirma ca dezbarea publica referitoare la imigratie "pare adesea sa induca ideea ca exista un numar fix de locuri de munca in cadrul economiei si ca imigratia va duce la o concurenta si mai mare pentru aceste slujbe". Acest lucru nu este adevarat, declara el. "O economie implicata intr-o piata internationala competitiva intotdeauna isi poate spori productia, ii poate asimila pe noii muncitori prin crearea de noi locuri de munca". Ziarul abordeaza si isteria populatiei vis-a-vis de aceasta problema, vesticii pacatu