Moralitatea în privinţa relaţiilor amoroase se pare că nu a fost niciodată punctul forte al lui Mihai. Deşi însurat cu doamna Stanca, nu-şi ascundea aventurile. Velica însă a fost marea lui pasiune. A cunoscut-o în 1595, când, după victoria de la Călugăreni, a fost invitat la Alba-Iulia, unde Sigismund Báthory l-a primit cu onoruri regale. Velica era fiica logofătului Ion din Piteşti şi a Doamnei Stana (fiica voievodului Mircea Ciobanul şi a Domnei Chiajna).

Pe linie maternă se înrudea cu Basarabii şi Muşatinii, dar şi cu Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Velica era stabilită în Transilvania, fiind măritată cu italianul Fabio Genga, favoritul lui Báthory.

În 1600, Mihai a revenit la Alba-Iulia. De atunci, voievodul s-a afişat cu amanta în public, impunând tuturor să i se închine „ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi“. De altfel, încă din 1599, ea folosea titlul acordat doar soţiilor de voievozi: „Gospodja Velica“ (Doamna Velica). În acelaşi timp, pe sigiliul personal figura şi pajura valahă. Mihai a instalat-o pe Velica la Târgovişte împreună cu soţul acesteia, martor neputincios al aventurilor nevestei sale.

Nu vom şti niciodată dacă Mihai avea de gând să scape de Doamna Stanca pentru a se însura cu Velica. După asasinarea lui Mihai, despre Velica nu s-a mai auzit absolut nimic.

Moralitatea în privinţa relaţiilor amoroase se pare că nu a fost niciodată punctul forte al lui Mihai. Deşi însurat cu doamna Stanca, nu-şi ascundea aventurile. Velica însă a fost marea lui pasiune. A cunoscut-o în 1595, când, după victoria de la Călugăreni, a fost invitat la Alba-Iulia, unde Sigismund Báthory l-a primit cu onoruri regale. Velica era fiica logofătului Ion din Piteşti şi a Doamnei Stana (fiica voievodului Mircea Ciobanul şi a Domnei Chiajna).

Pe linie maternă se înrudea cu Basarabii şi Muşatinii, dar şi cu Ştefan cel Mare