Rromii din judeţul Braşov nu se mai căsătoresc de frica buletinului. La Măieruş, spre exemplu, după ce întreaga comunitate de etnie rromă se programase la Stare Civilă, pentru a primi cei 200 de euro de la stat, cea mai mare parte dintre viitorii nuntaşi au dat înapoi. Nu de frica obligaţiilor conjugale, ci din motive administrative. Ecuaţia pare complicată la prima vedere: cea mai mare parte a celor programaţi pentru nuntă locuiesc în mod ilegal la graniţa dintre judeţul Braşov şi judeţul Covasna. Problema, veche de câţiva ani, s-a amplificat în ultima perioadă, deşi momentan nu se întrevede nicio rezolvare. Din punct de vedere topografic, rromii au casa în judeţul Covasna, dar buletinul lor este acum făcut în judeţul Braşov. În cazul în care s-ar căsători, vechiul buletin al unuia dintre soţi se anulează. Primarul comunei refuză să le mai facă buletine în localitatea respectivă, deoarece nu poate să le atribuie o adresă inexistentă în judeţ. Pe de altă parte, nici cei din judeţul Covasna nu vor să îi primească. Fără acte de identitate, rromii nu îşi mai pot ridica ajutorul social sau alocaţiile copiilor.
Aşa că preferă să renunţa la căsătorie şi la prima de 200 de euro oferită de stat, pentru un venit mult mai stabil. „Până acum am avut 87 de căsătorii, numai în luna februarie. Este mai mult decât într-un an de zile, când au loc 20 de căsătorii. Totuşi cel mai mare număr de căsătorii urma să aibă loc. Rromii au renunţat la ideea căsătoriei şi la cei 200 de euro oferiţi de stat, deoarece riscă să nu mai aibă buletin şi, automat, să nu mai poată ridica alocaţia copiilor oferită de stat şi ajutorul social. Este vorba de cei care locuiesc între Măieruş şi Belin, pe teritoriul judeţului Covasna. Anul trecut erau 104 case, anul ăsta au ajuns la 116 case, construite ilegal, fără nicio autorizaţie. Problema este că Prefectura le cere intrarea în legalitate. Eventu