Cel mai cunoscut simbol al Jocurilor Olimpice moderne este reprezentat de inelele olimpice, idee a lui Pierre de Coubertin. Drapelul olimpic a fost adoptat în 1914 şi a "fluturat" pentru prima dată la JO 1920, de la Antwerp.
Cele cinci inele semnifică cele cinci continente ale Terrei angrenate în mişcarea olimpică, cu menţiunea că America de Nord şi cea de Sud sunt considerate un singur continent.
Inelele au culorile roşu, albastru, verde, galben şi negru, iar steagul olimpic are fondul alb. Coubertin a propus drapelul olimpic la 23 iunie 1914, la Paris, la aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea Comitetului Internaţional Olimpic. Intenţia fondatorului Jocurilor Olimpice moderne era de a sublinia faptul că olimpismul aduce laolaltă oameni diferiţi, de pe continente diferite, dar care au şanse egale la atingerea idealului sportiv.
Dar legendarul Coubertin şi-a dat seama că cele şase culori ( inelele şi fundalul ) mai prezintă un imens avantaj. Drapelele tuturor statelor prezente la Olimpiadă, chiar şi cele de la Beijing 2008, conţin cel puţin o culoare de pe drapelul olimpic. Astfel, dacă instituţii ca Uniunea Europeană întâmpină mari dificultăţi în găsirea unui simbol multinaţional, olimpismul, graţie lui Coubertin, a găsit emblema perfectă.
Potrivit unui sondaj efectuat în 1995 în Australia, Japonia, Germania, Marea Britanie şi Statele Unite, drapelul olimpic este cel mai cunoscut simbol. 92% dintre cei intervievaţi au recunoscut inelele olimpice, în timp ce doar 36% dintre ei au recunoscut drapelul american.
Alte simboluri sunt flacăra şi torţa olimpică. Torţa olimpică este aprinsă în Grecia, la Olimpia, şi este transportată de diverse personalităţi până în ţara gazdă a Olimpiadei. Flacăra olimpică, aprinsă cu ajutorul torţei în ţara gazdă, arde pe întreaga durată a Olimpiadei.
Încă di