Cea mai interesanta, complexa si dinamica perioada de istorie bucuresteana acopera in linii mari anii 1848-1948. O perioada in care procesul de modernizare a societatii romanesti in ansamblu a avut drept pivot orasul Bucuresti si implicit variata societate bucuresteana.

Interesant, complex si dinamic. Interesant prin modul in care s-a derulat procesul de modernizare – anume prin mijlocirea unei diversificate populatii alogene; complex datorita faptului ca, daca la inceputul veacului al XIX-lea limba de salon era greaca, aceasta a fost inlocuita treptat cu franceza, familiile burgheze vorbind in afara limbii natale sin functie de originea etnica si alte limbi la moda sau de circulatie, precum engleza, germana, italiana si desigur romana; interesant prin prisma mijloacelor pe care procesul de modernizare si le-a insusit pentru a se implini; si dinamic din perspectiva timpului relativ scurt in care trasaturile distincte ale modernismului european s-au impletit cu societatea bucuresteana in particular si romaneasca in general.

Comunitatea franceza din Bucuresti a influentat mult evolutia culturala a societatii valahe in general si bucurestene in particular. Numarul francezilor sporeste in veacul al XIX-lea, indeosebi in perioada 1820-1866. La 1860 sunt atestati 285 de francezi, pentru ca in 1890 numarul lor sa fie de 732. Dupa 1918, comunitatea franceza bucuresteana va ajunge la peste 2,000 de persoane. In ciuda numarului redus, influenta culturii franceze va fi considerabila: limba franceza va inlocui limba greaca din saloanele mondene bucurestene inca de la inceputul veacului al XIX-lea, iar modelul francez se va regasi atat in organizarea institutionala a tanarului stat roman modern, cat indeosebi in eforturile societatii bucurestene de a reconstitui un nou cotidian urban cu specific frantuzesc: restaurante, cafenele, serate, serbari