Parlamentul a aşteptat, ieri, în zadar, propunerile lui Traian Băsescu privind numirile şefilor de la principalele servicii de informaţii. Declaraţia lui Nicolae Văcăroiu, care dădea ca Parlamentul a aşteptat, ieri, în zadar, propunerile lui Traian Băsescu privind numirile şefilor de la principalele servicii de informaţii. Declaraţia lui Nicolae Văcăroiu, care dădea ca sigură sosirea listelor cu nume la parlament, a făcut ca sala de şedinţe să fie mai plină ca de obicei. Mişcarea preşedintelui a întârziat să apară, acesta preferând probabil să mai pritocească ceva timp listele cu favoriţi. Plenul Camerelor a făcut astfel doar formalitatea de a lua act de demisiile foştilor directori. Favoriţi pentru funcţii rămân în continuare cei doi interimari, Florin Coldea şi Silviu Predoiu.

Serviciile occidentale, conduse de oameni din sistem

Modelul din alte ţări practicat la serviciile de informaţii arată că şefii acestor structuri sunt în majoritatea cazurilor oameni din sistem. Numirea lor nu presupune un mandat de 4 sau 5 ani, ci o perioadă nedeterminată. În foarte multe cazuri, înlocuirea din funcţie s-a făcut după un scandal public sau după schimbarea viziunii de acţiune a serviciului cu pricina. Ultima schimbare în celebrul serviciu de informaţii britanic MI-5 a fost făcută după atacul terorist din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite. A fost momentul în care MI-5 şi-a schimbat priorităţile, punând mult mai mult accent pe combaterea terorismului. Primii şase profesionişti din sistem au fost convocaţi în şedinţă de urgenţă şi li s-a solicitat să întocmească un plan de acţiune, cu măsuri de restructurare, dezvoltare şi strategie pe termen lung. Cel mai bun plan a fost cel al şefului de la Direcţia Antitero, Elizabeth Manningham-Buller, femeia care conduce de atunci MI-5. Modelul din Rusia este format pe acelaşi calapod. Acolo, metoda funcţionează