Bacilul care a provocat faimoasa pandemie de ciumă din Evul Mediu se regăseşte în forme similare şi în prezent, a arătat o echipă internaţională de cercetători în urma analizei genetice a unor resturi de cadavre din acea perioadă, găsite într-un cimitir din Londra, relatează AFP, citată de Mediafax.

Studiul despre secvenţierea genomului agentului patogen al acestei maladii supranumite "moartea neagră", pe baza analizării dinţilor victimelor ciumei bubonice, a fost publicat miercuri, online, de revista ştiinţifică britanică Nature.

Ciuma a omorât cel puţin 30 de milioane de europeni în mai puţin de cinci ani, în secolul al XIV-lea (între 1347 şi 1351). Agentul patogen al ciumei, descoperit în 1894 de francezul Alexandre Yersin, este bacteria Yersinia pestis. Genomul acesteia a fost decodat în 2001.

Studiul efectuat recent a fost centrat pe vechiul agent patogen, responsabil de pandemia din Evul Mediu, şi pe compararea acestuia cu actualele forme ale sale.

Tulpina din Evul Mediu a bacilului este strămoaşa tuturor izbucnirilor de ciumă care se ivesc în prezent, potrivit profesorului Johannes Krause, de la Universitatea Tuebingen (Germania), unul dintre autorii studiului.

În şase secole, bacteria care a provocat ciuma medievală nu a suferit schimbări genetice majore.

Această similitudine între vechiul agent patogen şi formele sale actuale sugerează că amploarea pe care a luat-o ciuma în Evul Mediu nu s-a datorat bacteriei în sine. Alţi factori trebuie avuţi în vedere atunci când este evaluat gradul de susceptibilitate al populaţiei faţă de o anumită boală infecţioasă, de la mediu (climat şi alţi factori), condiţii sociale (sărăcie, malnutriţie, lipsa igienei), dinamica vectorilor (şobolani, pureci), la prezenţa altor boli şi la vulnerabilitatea organismului.

Ciuma a lovit populaţia Europei occidentale, care nu mai fusese expusă ace