Decizia de a amana suspendarea negocierilor dintre Uniunea Europeana si autoritatile sirbe este doar o solutie pe termen scurt, care nu absolva Belgradul de obligatiile sale de a continua reformele politice si economice ca si predarea criminalilor de razboi. Un comentariu de Tanja Matic pentru Reteaua Balcanica de Investigatii Media.
Oficialii sarbi au rasuflat usurati la sfarsitul intalnirii cu reprezentantii Uniunii Europene ce a avut loc pe 27 februarie, sedinta in urma careia, contrar asteptarilor, a fost transmis un mesaj mai bland in ceea ce priveste predarea generalului Ratko Mladic.
Comisarul UE pentru extindere, Olli Rehn a avertizat ca autoritatile de la Bruxelles "vor intrerupe negocierile" cu Serbia si Muntenegru la inceputul lunii aprilie daca Mladic nu este predat Tribunalului pentru crime de razboi de la Haga pana la acea data. Negocierile Belgradului cu UE sunt programate sa reinceapa pe 5 aprilie.
Avand in vedere faptul ca oficialii sarbi se asteptau la suspendarea imediata a discutiilor, amanarea deciziei pentru mai mult de o luna a mai inlaturat o parte din presiunea externa exercitata asupra autoritatilor de la Belgrad.
Expertii locali spera ca guvernul va reusi sa isi indeplineasca obligatiile fata de Haga pina la acea data, temandu-se de posibile consecinte economice si politice ale unui esec in acest demers.
Decizia de a acorda Serbiei mai mult timp a fost luata in ciuda declaratiei procurorului-sef al tribunalului, Carla del Ponte, care afirmase ca relatiile de colaborare cu Serbia s-au deteriorat.
Cu o saptamana inaintea sedintei consiliului ministerial, presa sarba si cea internationala au anuntat, in mod eronat, arestarea generalului fugar. Guvernul sarb a negat prompt atat aceasta stire, cat si faptul ca ar fi avut loc negocieri secrete cu Mladic in vederea predarii ace
